Telefon Body -
De asemenea se regăsește în trumatologie, ortopedie, chirurgie, neurologie, psihiatrie, pediatrie, obstetrică chiar și în ginecologie. Programul terapeutic se stabilieste în funcție de particularitățile fiecărui pacient în parte, iar acesta din urmă este îndrumat și asistat de kinetoterapeut pe tot parcursul tratamentului notând progresul, în tot acest timp, pacientul primește în permanentă informații în legătură cu afecțiunea tratată, și tot ceea ce privește etapele tratamentului terapeutic.
Kinetoterapia este activă, deoarece pacientul participă activ, fizic și psihic la propria recuperare. La început, poate efortul acestuia să fie nul, dar va trebui să accepte terapia și sa colaboreze, urmărind cu privirea modul de executare a manevrelor la care este supus.
Efectele mișcarilor pasive au repercursiuni asupra aparatului locomotor (contribuie la menținerea și creșterea amplitudinii articulare, menținerea și/sau creșterea excitabilitații musculare, reducerea contracturilor – retracturilor musculare, declanșarea „stretch-reflex-ului” (un reflex monosinaptic), asupra sistemului nervos și a tonusului psihic (ajută la menținerea memoriei kinestezice pentru un segment anume, a moralului pacientului prin prezența kinetoterapeutului), asupra aparatului circulator (prin faptul că se previne instalarea sau eliminarea edemelor de imobilizare etc). Toate aceste efecte pe care le are mobilizarea pasivă o fac indispensabilă în recuperarea bolnavilor neurologici, posttraumatici și reumatici.
Între condițiile care fac posibilă realizarea mișcării pasive fac parte și urmatoarele: cunoașterea în amanunt a istoricului medical pe care pacientul îl are; kinetoterapeutul trebuie să fie un bun profesionist, trebuie să existe o bună comunicare între pacient și kinetoterapeut, tehnica nu trebuie să provoace durere deoarece nu trebuie să se declanșeze reflexele de apărare musculară limitandu-se altfel și mai mult mobilitatea articulară s.a.m.d.
Modalitățile tehnice prin care mobilizarile pasive pot fi realizate includ:
Tracțiunile:
-continue ce pot fi executate doar prin instalații speciale, frecvent utilizate în ortopedie;
– discontinue ce pot fi executate prin instalații similare cu cele continue, dar și cu mâna, de către kinetoterapeut, frecvent utilizate în cazul articulațiilor cu redori ce nu ating poziția anatomică și în cazul articulațiilor dureroase cu contractură musculară;
– fixații alternante, o variantă a tehnicii de posturare corectivă.
– mobilizarea forțată sub anestezie: presupune forțarea redorilor articulare, cu ruperea brutală a aderențelor din părțile moi, o tehnică executată în etape succesive. Având în vedere că implică riscuri este destul de rar folosită.
Mobilizarea pasiva pura asistata: este o tehnica realizata de kinetoterapeut cu mainile, care poate sa ofere toate efectele mobilizarii pasive (multe dintre acestea descrise anterior).
Mobilizarea autopasiva: aceasta tehnica consta in mobilizarea unui segment cu ajutorul altei parti a corpului, direct sau prin intermediul unor instalatii.
Mobilizarea pasiva mecanica: azi se realizeaza cu atele motorizate numite artromotoare.
Mobilizarea pasivo-activa: folosita pentru reeducarea fortei musculare.
Sănătate prin terapie manuală japoneză
Este alcătuită dintr-un ansamblu de procedee terapeutice și exerciții fizice complexe, având ca scop reabilitarea echilibrului, a simetriei, și a funcționalității organismului uman.
Procedeele terapeutice manual, aplicate în scop profilactic sau corectiv în cadrul terapiei Yumeiho, constau în: tehnici de manipulare osteo-articulare și gimanstica mio-articulară pasivă; procedee de punctoterapie (similar presopuncturii și reflexoterapiei); tehnici și procedee speciale de masaj, elemente de stretching (întinderi, elongații efectuate în scop curativ sau profilactiv).